Stereotipiile mele
Răspuns la ancheta
Stereotipizarea socială a scriitorului
„Contemporanul”, nr. 7, 2011
Orice grup profesional îşi are stereotipiile sale. Nici scriitorii nu sunt scutiţi de la această regulă generală. Îşi trăiesc în deplină cunoştinţă de cauză propriile diferenţe specifice în raport cu restul societăţii. Majoritatea sunt mândri că sunt altfel şi în numele diferenţei pe care o aclamă nu fac altceva decât să pice în conformism. Dar eu cred că insolitul nu e decât rareori expresie a unei interiorităţi, a unui program personal, a unei rigori ce nu poate conduce decât spre un astfel de comportament social. Mi se pare mai mult apanajul unor prejudecăţi sociale pe care unii reprezentanţi ai breslei şi le ataşează. Dă bine să fiu poet blestemat? Sunt poet blestemat. Dă bine să fiu împotriva sistemului? Devin inamicul numărul unu al sistemului. Dă bine să am o imagine cât mai controversată? Nu-mi rămâne decât să pun toate eşecurile personale pe seama scindării de care eu ca artist sufăr de nu mai pot. Cred că pe drumul clarificării interioare (dacă aşa ceva ni se întâmplă) mulţi dintre noi ne-am dat seama că am fost cel puţin tentaţi de un astfel de comportament. Eu în mod sigur. Am fost poet blestemat, am luptat împotriva sistemului, am vrut să revoluţionez tot ceea ce mi se părea că merită revoluţionat. Mi-am pus eşecurile pe seama freneziei creatoare. Demiurgul, nu-i aşa, nu are disciplină, nu se supune legilor comune. Am considerat că ceea ce e simplu şi firesc nu este pentru mine. Cu alte cuvinte, am alunecat în regulă, în stereotip. Şi nu mi-a fost deloc bine. Pentru că nu luptam cu sistemul, ci cu mine însumi. Împotriva interesului meu, împotriva evoluţiei mele. Stereotipie este şi acceptarea cu seninătate a stereotipiilor, dar şi fuga cu orice preţ de ele. Acum cred că doar îndrăznind să fiu eu însumi, deschizându-mă spre posibilitatea de a fi ceea ce sunt – fără calcule, fără tam-tam, fără preocupare excesivă – pot găsi o soluţie acceptabilă şi decentă pentru ceva, orice. Chiar nu mă deranjează că în acest moment nu fac altceva decât să reproduc nişte stereotipii. Am ajuns la ele pe cont propriu. Sunt şi ale mele.
Join Serban Axinte on Facebook
Follow Serban Axinte on Twitter
View Serban's Flickr Photostream